29 decembrie 2010

Ce ne dorim de la 2011?

 La cumpăna anilor, fiecare dintre noi face un bilanţ al realizărilor şi, de ce nu, al eşecurilor din anul care se apropie de sfârşit. Cu ce se poate lăuda Biblioteca Borşa la sfârşit de an? Analizând lucrurile "la rece", pot spune că biblioteca a supravieţuit. Într-un an de criză, în care sintagma cel mai des folosită ca răspuns la cererile noastre a fost "nu sunt bani", totuşi am făcut achiziţii de carte, am mers la cursuri de pregătire profesională, ne-am implicat în animaţia culturală la nivel de comunitate. Pentru 2011 ne-am propus câteva obiective majore. Primul ar fi să achiziţionăm un soft de bibliotecă pentru gestionarea optimă a colecţiei. Ar aduce mari beneficii atât nouă, bibliotecarilor, cât şi utilizatorilor, prin reducerea timpului de căutare a informaţiei solicitate şi optimizarea regăsirii informaţiei. Cel de-al doilea obiectiv ar fi implementarea proiectului Biblionet. Acest proiect facilitează accesul gratuit al utilizatorilor la informaţii, prin dezvoltarea unei reţele de biblioteci moderne, dotate cu tehnologie informaţională (calculatoare cu acces la Internet, scanere, videoproiectoare, etc.). Programul se derulează în cadrul unui parteneriat încheiat între ANBPR, IREX, biblioteci şi autorităţile publice locale. Al treilea obiectiv este publicarea albumului "Borşa-o istorie în imagini". Începând cu anului 2008, subsemnata, Grec Tinuţa, împreună cu colegii mei Timiş Viorica-Daniela şi Hălăştăuan Florin am pus bazele unui proiect care a avut ca scop alcătuirea unei baze de date de istorie locală. Am participat la câteva emisiuni televizate la postul local HTV , explicând locuitorilor din Borşa ce dorim să facem. Reacţia oamenilor a fost promptă, astfel că în acest moment baza de date conţine peste 1000 de fotografii care surprind imaginea Borşei în ultimul secol, cu tradiţii, obiceiuri, oameni, locuri, cea mai veche fotografie fiind din 1911. Am structurat aceste fotografii pe categorii, pentru a da formă şi conţinut noului album. Primul capitol, intitulat "Rădăcini", surprinde trecutul (file de istorie, port popular, tradiţii, obiceiuri, ocupaţii şi meserii, etc.), iar cel de-al doilea ne aduce în actualitate (manifestări cultural-artistice şi religioase, obiective turistice, cadrul natural, performanţe, instituţii etc.). Am încercat să public acest album , însă nu am găsit sprijin nici la autorităţile locale, nici la agenţii economici din oraş. Din păcate, trecutul nu interezează atât de mult încât cineva să investească în păstrarea mărturiilor despre identitatea acestui colţ de lume. Poate criza economică prin care trecem este principala cauză. Eu sunt optimistă şi încă mai sper că voi găsi oameni sau instituţii care să mă sprijine în acest proiect. Este bine să privim în viitor. Cred însă că, pentru a clădi un viitor, trebuie să ne cunoaştem trecutul, "rădăcinile", identitatea noastră. Poate anul care vine ne va găsi mai deschişi şi mai preocupaţi de astfel de proiecte.


Borşa - podul vechi

Cocoană ţesând
Viflaim
Parada portului popular - "Nopţi de Sânziene", 1979

Ansamblul "Cercănelul"
Nuntă tradiţională
Matematica - o eternă enigmă

Pe pârtia din Complex

22 decembrie 2010

Sărbători fericite!


Biblioteca Orăşenească Borşa vă urează

"Sărbători fericite, pline de lumină, bucurii şi împliniri alături de cei dragi"! Fie ca Moş Crăciun să-şi reverse în căminele voastre tolba cu daruri, iar colindătorii să vă încânte inimile cu glasurile lor!
        
              LA MULŢI ANI !!!                         

14 decembrie 2010

Apariţii editoriale


Aparitii editoriale:

"BORŞA - HARTĂ TURISTICĂ" - editată de Primaria Oraşului Borşa, harta este distribuită prin intermediul Bibliotecii Orăşeneşti la preţul de 10 ron/buc. Cuprinde principalele trasee turistice, unitatile de cazare din Borşa şi o amplă descriere a localităţii (despre Borşa, pârtii de schi, obiective turistice, monumente istorice, rezervaţii naturale, mănăstiri, muzee, etc. ).

9 decembrie 2010

Despre Borşa

             În extremitatea nordică a României, într-un cadru de o neasemuită frumuseţe , se află una dintre cele mai vechi aşezări din Maramureş, Borşa. Originile sale se pierd în negura timpului, fapt demonstrat de însuşi numele localităţii, care se trage din cuvântul dacic bora, care înseamnă vifor sau furtună.
             Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1365 , într-un document prin care Regele Ungariei Ludovic I de Anjou  dăruieşte voievodului maramureşean Balk, fiul lui Sas, şi fraţilor săi, Drag, Dragomer şi Ştefan, pentru serviciile aduse, moşia Cuhea cu localităţile aparţinătoare, printre care şi Borşa.
Pentru o perioadă lungă de timp, principalele activităţi economice practicate aici au fost mineritul şi, într-o mai mică măsură, exploatarea lemnului şi păstoritul.  Întrucât industria minieră "şi-a închis porţile" în urmă cu câţiva ani, borşenii au fost obligaţi să găsească alte mijloace de trai . Cea mai tentantă soluţie a fost Occidentul care, astăzi , a devenit a doua casă a borşenilor. Fenomenul migrării în masă a luat proporţii îngrijorătoare, jumătate din populaţia Borşei stabilindu-se în Italia, Spania, Belgia sau Anglia.
Pentru cei rămaşi, cea mai la îndemână alternativă economică a fost turismul, care are aici , la Borşa, cele mai prielnice condiţii de dezvoltare. Frumuseţea cadrului natural, spiritualitatea şi păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti sunt atât coordonatele turismului actual, cât şi emblema localităţii.
Turistului iubitor de natură, Borşa îi oferă un cadru de excepţie, atât vara, cât şi iarna. Complexul turistic întruneşte toate condiţiile pentru practicarea sporturilor de iarnă, în special    ski-ul, care poate fi practicat pe   două   pârtii    pentru  avansaţi  (Telescaun şi Pătrat), cât şi una pentru începători. Perioada de vară este ideală pentru drumeţii, în puncte de interes cum ar fi Cascada Cailor, cariera de piatră, vârfurile: Pietrosul Rodnei, Toroioaga sau Puzdrele, lacurile: Iezer, Măgura, Ştiol, Lala sau Buhăiescu, cabana meteorologică şi  izvoarele cu apă minerală din Baia Borşa. Cele mai apreciate atracţii turistice sunt reprezentate de cele două rezervaţii naturale : Rezervaţia Pietrosul Rodnei  şi Rezervaţia Cornu-Nedeii  - Ciungii-Bălăsînii.          
Turistului interesat de spiritualitate, Borşa i se dezvăluie ca un tărâm unde legătura omului cu divinitatea este mult mai  strânsă, iar bisericile, extrem de numeroase, apropie, cu turnurile lor, cerul de pământ, creând o legătură indestructibilă între om şi Dumnezeu. Cu o populaţie preponderent ortodoxă, Borşa are o viaţă religioasă intensă şi un număr considerabil de biserici, câte una sau două în fiecare cartier. Aproape de centrul oraşului se află biserica de lemn cu hramul "Sf.Arhangheli Mihail şi Gavril", ce datează din anul 1300, reconstruită  pe la 1700, pictată în 1775 şi înscrisă astăzi pe lista monumentelor istorice din Maramureş.
Cea de-a treia  coordonată pe care se pliază turismul din oraşul  Borşa este cea cultural-artistică. Păstrarea  tradiţiilor şi obiceiurilor specifice zonei,  portul popular, cântecul şi jocul duse mai departe de tinerii borşeni sunt elemente reprezentative care atrag mii de turişti în cadrul manifestărilor culturale organizate la nivelul  oraşului Borşa . Cele mai de seamă sunt Festivalul Interjudeţean de Folclor HORA LA PRISLOP, organizat anual în duminica de după Sfânta Maria în Pasul Prislop şi Festivalul NOPTI DE SÂNZIENE, organizat în ziua de 24 iunie. 
Sărbătorile pascale sau de iarnă sunt , de asemenea, prilej de păstrare a tradiţiile şi obiceiurile străbune şi au, la Borşa, un farmec şi o frumuseţe aparte.
Personalităţi recunoscute din zona Borşa:
POPA LUPU ŞANDRU- în anul 1717 va fi comandantul borşenilor care vor reputa o strălucită victorie asupra tătarilor. Numele său a rămas în istoria locală ca un simbol al curajului şi bărbăţiei ostăşeşti.
FAMILIA ANDERCO:
-Alexiu Anderco ( 1821-1888) – preot paroh al Borşei şi protopop al Vişeului
-Ioan Artemie Anderco de Homorod ( 1853-1877), fiul lui Alexiu Anderco şi al Anei, descendentă din strălucita familie maramureşeană Mihali de Apşa. Studiază medicina la Torino, Roma şi Paris. Are preocupări în domeniul istoriei şi filologiei. Scrierile sale redactate în limba română cuprind versuri, conspecte de filologie şi istorie, o gramatică a limbii române şi jurnalul care cuprinde 8 caiete şi care va fi publicat după trecerea în nefiinţă a scriitorului.
-Alexandru-Cuza Anderco – proprietar, primar al comunei timp de 25 de ani
MIHALI GAVRILĂ ŞTRIFUNDĂ ( 1901-1961)- primar
NICOLAE VANCEA (1909-1975) –ambasador
TITIANA MIHALI (1950-1991) - "PRIVIGHETOAREA MARAMUREŞULUI" - interpretă de muzică populară, cu o voce unică şi un stil autentic de interpretare . Melodii precum  "Mireasă, cununa ta" sau "Cine bea apă din vad" au dus peste hotare numele Maramureşului. Interpretarea sa de excepţie a fost răsplătită cu numeroase premii şi distincţii internaţionale.
FRAȚII MIHALI ("RĂDĂCINENII") - au scris o pagină din istoria cântecului maramureșean. Zece muzicieni , înzestraţi cu harul cântecului: GAVRILĂ (tatăl) şi GAVRILIȚĂ, DUMITRU, MĂRIUCA, ALEODOR, DOREL, SĂVUCA, MATEI, VALERICA, VIOLETA. Şi-au creat un repertoriu unic, inconfundabil, cultivând mitul muzicii în familie. Talentul muzical l-au transmis mai departe copiilor lor: VALENTINA, TITIANA, AMALIA și MATEO MIHALI.  
ANGHELINA TIMIŞ LUNGU - solistă de muzică populară, cu o  voce distinsă şi un repertoriu bogat , renumită prin frumuseţea cântecului interpretat.
GHEORGHE STÂNGĂU - "CETERAŞUL DE LA POALELE PIETROSULUI" - rapsod popular, interpret iscusit al muzicii populare româneşti, a descreţit, cu cetera sa , frunţile maramureşenilor.

GAVRILĂ ŞTEŢCO ( născut 1956) - pictor , grafician,  absolvent de arte plastice din Borşa. Opera sa a putut fi admirată în 19 expoziţii personale şi alte expoziţii de grup la Borşa, Baia Mare, Cluj, precum şi în străinătate. A ilustrat cu grafica sa reviste prestigioase precum Luceafărul, Echinocţiu, Tribuna etc. Conduce activitatea cercului de pictură din cadrul Bibliotecii Orăşeneşti Borşa, iniţiind tinerii borşeni în tainele picturii .

VASILE MIHALI – animator cultural, Director al Casei de Cultură din Borşa. A condus destinele acestei instituţii timp de aproape 40 de ani, ducând peste mări şi ţări numele localităţii prin  spectacolele organizate în Franţa, Belgia, Elveţia împreună cu ansambul folcloric CERCĂNELUL. La nivel local, numele său este legat de Hora la Prislop, de Nopţi de Sânziene şi, în general, de animaţia culturală a localităţii, căreia i-a dedicat întreaga sa viaţă.
VALERICA ŞTEŢCO- folcloristă, autoarea unei culegeri de folclor, intitulată "Poezii populare din Ţara Maramureşului" . De formaţie profesor de franceză, autoarea a condus pentru un timp (1996-2000) destinele oraşului, fiind în acea perioadă, singura femeie primar din România.
NICOARĂ TIMIŞ ( născut 1924 ) - scriitor, folclorist 
NICOARĂ MIHALI ( născut 1964)- scriitor
MONOGRAFIA LOCALITĂŢII :
CARTEA MUNŢILOR - BORŞA - Schiţă monografică, autori : Nicoară Timiş şi Nicoară Mihali , Baia Mare, Editura Fundaţiei Culturale "ZESTREA", 2000



Pietrosul Rodnei



Cascada Cailor


Complex Turistic

Lacul Iezer

Borşa-vedere panoramică

Pe Vârf - la strânsul fânului

Pietrosul

Pietrosul

7 decembrie 2010

Ce pot face la bibliotecă?

Mult timp, noţiunea de bibliotecă a fost asociată cu acea instituţie în care intrai doar dacă aveai nevoie de o carte sau dacă participai la o activitate culturală. Timpul a trecut, lumea s-a schimbat, cititorii au devenit utilizatori, iar bibliotecile şi-au diversificat activităţile şi serviciile, pentru a putea răspunde noilor cerinţe . Percepţia însă, nu s-a schimbat la fel de repede. Nouă, bibliotecarilor, ne revine sarcina de a ne informa comunitatea despre aceste schimbări, despre noua "ofertă" a bibliotecii.
Ce poate face o persoană la bibliotecă, în noua conjunctură?
  • prima "îndeletnicire" este, fireşte, împrumutul de carte sau consultarea documentelor în incinta bibliotecii;
  • dacă persoana doreşte doar să se informeze, poate căuta acea informaţie la bibliotecă; fie în colecţia de documente sau publicaţii seriale a bibliotecii, fie din alte resurse, cum ar fi Internetul; bibliotecarii sunt pregătiţi pentru a căuta informaţii diverse. Utilizatorii pot veni la bibliotecă să se intereseze la ce oră pleacă un anumit tren sau să găsească o reţetă de pandişpan (am dat aici două exemple banale, informaţiile solicitate putând fi de orice natură, bineînţeles în limitele legalului, moralului şi ale bunei-cuviinţe). Informaţia solicitată nu trebuie neapărat să fie de factură academică, ca să poată fi căutată într-o bibliotecă.
  • poate căuta un loc de muncă;
  • poate căuta o idee de afaceri;
  • poate socializa; se pot forma grupuri de persoane cu îndeletniciri sau hobby-uri asemănătoare care să se întâlnească în incinta bibliotecii pentru a discuta despre acele preocupări comune;
  • tinerele mame pot găsi informaţii despre creşterea copilului;
  • poate citi presa scrisă sau presa on-line;
  • poate fi voluntar, ajutând la organizarea şi desfăşurarea unor activităţi ale bibliotecii sau de interes civic;
  • poate fi îndrumat şi ajutat să se familiarizeze cu noile tehnologii informatice: să utilizeze Internetul, să trimită un e-mail, să folosească Messengerul, să editeze un text, etc.;
  • poate folosi biblioteca pentru lectură, relaxare sau petrecere a timpului liber, pentru vizionarea unui film documentar sau pentru a asculta muzică.

  

2 decembrie 2010

Serviciul de referinţe

              Utilizatorii Bibliotecii Orăşeneşti Borşa dispun de un nou serviciu de bibliotecă: serviciul de referinţe. Tranzacţiile de referinţe sunt consultaţii pe care bibliotecarii le acordă utilizatorilor, pornind de la nevoile de informare ale acestora şi constau în identificarea şi sugerarea celor mai adecvate resurse. Aceste resurse pot fi cărţi, articole din ziare, sit-uri web, cataloage on-line, enciclopedii, almanahuri, anuare, cărţi de telefon, etc. Referinţele pot fi solicitate atât la pupitrul de referinţe, în incinta bibliotecii, cât şi prin telefon, e-mail sau messenger.



Noile tendinţe ale bibliotecii publice în societatea informaţională.

        În societatea actuală, cea  informaţională, în care sunt vehiculate cantităţi uriaşe de informaţii, biblioteca publică îşi redefineşte misiunea şi responsabilităţile pentru a putea răspunde cerinţelor din ce în ce mai complexe ale utilizatorilor.
        Pe lângă serviciile tradiţionale oferite ( împrumut, consultare la sala de lectură, activităţi culturale, etc.), utilizatorii pot dispune de noi servicii, care presupun însă resurse tehnologice şi logistice ( echipamente informaţionale , conexiune la Internet , mobilier adecvat, precum şi personal specializat în utilizarea acestor resurse noi) .
        Utilizatorul modern doreşte acces rapid , oricând şi de oriunde la informaţii de cea mai bună calitate. În acest context, biblioteca se reinventeză, adaptându-şi serviciile şi atribuţiile la nevoile comunităţii.
        Astel, biblioteca:
-deţine un serviciu de referinţe;
-deţine un serviciu de informare şi acces la informaţii;
-oferă documente pentru întreaga comunitate;
-oferă acces la cultură şi la universul informaţional;
-îndrumă utilizatorii în căutarea documentară liberă;
-oderă servicii de informare instituţiilor şi mediului economic local;
-difuzează cunoştinţe de bază privind drepturile cetăţeneşti;
-organizează evenimente şi servicii culturale;
-organizează o reţea de voluntari, sprijinitori ai bibliotecii;
-prelucrează informaţii locale;
-se constituie într-un spaţiu de  socializare pentru diferite categorii de persoane;
-intră în legătură cu serviciile publice sau private locale;
-este forum de dezbatere pentru activităţi civice.


      ( Bibliografie: Manualul pentru Cursul DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE BIBLIOTECĂ, autori: Hermina G.B. Anghelescu şi Liviu-Iulian Dediu)

Cursul "Dezvoltarea serviciilor de bibliotecă", Buşteni, 15-19 noiembrie 2010

In perioada 15-19 noiembrie 2010, la invitatia Asociatiei Nationale a Bibliotecarilor si Bibliotecilor Publice din Romania si cu sprijinul Ambasadei SUA in Romania, am participat la cursul de specializare "DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE BIBLIOTECA", desfasurat la Centrul de Pregatire a Personalului din Industrie Busteni. Un curs intensiv, predat în mod competent și profesionist de trainerii Titina Maricica Dediu, Aurica Dvoracek şi Mariana Marian şi completat de intervențiile spontane, pline de conținut şi de umor, ale autorilor manualului cursului, D-na Hermina G.B. Anghelescu şi D-l. Liviu-Iulian Dediu. Acest curs mi-a schimbat întreaga viziune asupra a tot ceea ce înseamnă servicii de bibliotecă. O lume nouă, deschisă, fără bariere, fără inhibiții, fără constrângeri, unde utilizatorul se simte ca acasă, este tolerat, încurajat şi ajutat să se mişte în această lume a informațiilor. O lume fără frontiere, fără orgolii, neîncorsetată de noțiuni care până acum limitau. Chiar şi modul în care am fost ajutați să ne exprimăm impresiile despre evoluția cursului din ziua precedentă, cu ajutorul unor pălării "gânditoare", a fost ca un joc distractiv, dar în acelaşi timp cu un rol bine definit. Întregul curs ne-a transmis aceasta viziune care ne îndeamnă să fim deschişi la nou, să fim dornici să învățăm, să explorăm noi orizonturi, să ne folosim în acest sens de noile instrumente pe care ni le pune la dispoziţie Internetul sau bibliotecile din România sau din străinătate. Ca orice bibliotecar îndrăgostit de carte, nu am putut să nu încerc un sentiment de tristețe, ca acela când pierzi un prieten drag. Atât de mult timp, paşii omenirii au fost luminați de o stea călăuzitoare, “cartea”, care a păstrat între coperțile ei întregul tezaur de cultură şi civilizație al omenirii. Astăzi, coperțile ei sunt neîncăpătoare pentru tot ceea ce mintea omenească a creat. O altă stea se ridică pe cerul nostru, “informația electronică”. Îi urăm să strălucească cu aceeaşi tărie şi să aducă omenirii numai beneficii, aşa cum cartea a adus secole de-a rândul!